Îl acompaniam pe Mihai într-o călătorie de afaceri. Mă așteptam să observ cu detașare arta negocierii și să culeg pe ici colo povești din locuri atât de îndepărtate. Hong Kong este un oraș care ne-a cucerit pe amândoi și după a patra vizită, tot am pleca și mâine acolo. Un mix de tradiție și inovație greu de egalat, un oraș care te impresionează cu un sky line din filmele SF, dar cu arome neschimbate de sute de ani, de la bucătărie până la cultură.
O pură întâmplare mă duce la un târg de fashion, unul dintre cele mai mari, găzduit in impunătoarea clădire a Exhibition Centre din oraș, o complexitate arhitecturală atât prin design cât și prin funcționalitate. Acolo se adună frecvent cele mai prestigioase târguri din toate industriile. E greu de descris în cuvinte furnicarul din interior, trebuie doar să mergi și să vezi.

Ce putea să fie la un târg de fashion ? O pură întâmplare.

Și am mers. Ce putea să fie la un târg de fashion, mai ales ca știm că este dedicat relațiilor business to business, deci teoretic și mai neinteresant pentru mine. Intru fără așteptări și cu gândul la o porție de noodles cu creveți. Toate centrele mari au un câte un food court imens, unde capacitatea ta de a decide este greu pusă la încercare. Noroc de porțiile mici.

De cum am intrat în sală, am văzut-o cuminte, așezată pe un suport, mă aștepta. O pălărie în stil spaniol, absolut superbă, din paie, cu accesorii în alb și negru, pe care o căutam de ani de zile. Care era ironia să o găsesc acolo, după ce am tot căutat în jumătate din Europa plus ceva site-uri. ..Ei bine, era acolo, doar că nu de vânzare, era o mostră.

Vânzătorul? Un italian, complet neinteresat de cei care vor să-i cumpere mostrele. Și normal, omul era la un târg de afaceri, așteptând comenzi de la clienții săi renumiți, cele mai bune magazine din metropolă.

Cum fac să iau pălăria?

Nu pot să plec fără ea, asta e clar…Și deschid un dialog cu producătorul. Eu cu gândul la pălărie, el cu dorința de a scăpa politicos de cei care nu îi sunt clienți. Așa a început o istorie în lumea pălăriilor, o succesiune nebună de probe cu toate pălăriile de pe raft, o efervescență de zâmbete și glume care repede a atras atenția tuturor de la târg. Deja devenisem interesantă pentru vânzător… În toată această nebunie vine Mihai, care se uită scurt și spune: sunt foarte frumoase, hai să facem business!

Așa a început Jos Pălăria!